Sefii serviciilor speciale din Romania si seful Statului Major General pot fi schimbati din functie in orice moment, intrucat nu exista vreun act normativ care sa precizeze durata mandatului lor. Sefii serviciilor speciale din Romania si seful Statului Major General pot fi schimbati din functie in orice moment, intrucat nu exista vreun act normativ care sa precizeze durata mandatului lor. Potrivit unei legi nescrise, fiecare sef al statului isi aduce la conducerea serviciilor speciale oamenii proprii. Totusi, pentru inlocuirea sefilor structurilor din domeniul securitatii nationale nu exista vreun termen clar precizat. Pentru Serviciul Roman de Informatii, Legea 14/2002 precizeaza doar ca directorul SRI se numeste de catre Camera Deputatilor si Senat, reunite in sedinta comuna, la propunerea presedintelui Romaniei. Pentru Serviciul de Informatii Externe, directorul este numit - conform Legii 1/1998 - de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), la propunerea sefului statului. Pentru Serviciul de Protectie si Paza, directorul se numeste de catre presedintele Romaniei, la propunerea CSAT. Pentru Serviciul de Telecomunicatii Speciale, directorul este numit de catre CSAT, la propunerea sefului statului. Situatia cea mai interesanta o are insa seful Statului Major General (SMG) - militarul cu cel mai inalt rang din Armata Romana. Despre seful SMG se considera ca are un mandat de patru ani, ca in armatele tarilor occidentale. Totusi, legislatia romaneasca este confuza la acest capitol. Ordonanta de Urgenta 14 / 2001 preciza la un moment dat ca seful SMG este numit pe o perioada de patru ani. Totusi, cand Legea 389 / 2001 a aprobat Ordonanta de Urgenta 14/2001, din textul acesteia precizarea referitoare la durata mandatului sefului SMG a disparut. In acest moment, pentru seful SMG legea spune ca el este numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Apararii