O mare parte din presa centrala din Franta, Germania si Spania l-a denigrat pe presedintele Bush cu epitete precum "cowboy impulsiv", "imbecil" si "incompetent". Neoconservatorii din anturajul lui Bush au replicat cu epitete abuzive la adresa "Vechii Europe" precum "incapabila", "naiva" si "ingrata". Ostilitatea incisiva si insultele reciproce sunt distructive pentru solidaritatea transatlantica si daunatoare pentru ambele tabere.

Unilateralismul guvernului George Bush si dezaprobarea categorica etalata de Franta si Germania fata de invazia americana in Irak au creat fisuri adanci in Alianta Nord-Atlantica. Poate ca gravitatea situatiei este exagerata de ambele tabere. Schimburile economice si interesele comune ale Statelor Unite si ale Uniunii Europene sunt mult prea puternice ca sa permita inrautatirea relatiilor si, in cele din urma, o ruptura. Parteneriatul militar, economic si politic dintre Europa si America a supravietuit altor situatii de "criza" din trecut. Reacomodarile si reconcilierile precedente au avut totusi consecinte importante, au produs reorientari in politica statelor europene si au afectat aspiratiile strategice de lunga durata ale membrilor din Alianta Nord-Atlantica. Chiar daca pericolul comun al comunismului expansionist a devenit irelevant in urma imploziei Uniunii Sovietice, cooperarea dintre democratiile occidentale ramane esentiala pentru mentinerea securitatii comune si pentru a face fata pericolelor din secolul XXI.

Suez

In 1956, presedintele egiptean Gamal Abdel Nasser a nationalizat Canalul de Suez, o ruta maritima de mare importanta. Trei luni mai tarziu, Marea Britanie, Franta si Israelul au atacat Egiptul, au ocupat orasul Port Said si au "recuperat" o portiune din Canal. Cele trei state invadatoare nu s-au consultat in prealabil cu guvernul de la Washington. Ele sperau ca americanii vor accepta fara obiectii