Chiar daca, din cand in cand, d-l Iliescu si-a reluat vechile idei de "comunist cu fata umana", capacitatea sa de a invata o lectie pentru care parea total inapt, capitalismul, mi s-a parut elogiabila. Mi-au placut si declaratiile sale impotriva coruptiei si a "capitalismului de cumetrie". Declaratii facute anul trecut de care Ion Iliescu a uitat in 2004. Nu din motive de varsta. Fostul presedinte avea pe agenda sa faca pe agentul electoral al lui Adrian Nastase si al partidului de guvernamant. Primul semnal ca pentru Ion Iliescu legile conteaza numai atunci cand ii convin a fost implicarea sa directa in campania electorala, "in timpul liber", desi in fisa postului de la Cotroceni scrie limpede ca presedintele nu poate face politica de partid in perioada exercitarii mandatului. Ca d-lui Iliescu nu i-a pasat nici de indatoririle sale, nici de legile Romaniei, asta ar fi fost oricum un grav derapaj de la regulile democratiei. Licenta cu "timpul liber" intra in aceeasi serie de actiuni cinic-voioase ale celui care in '90 le-a multumit minerilor pentru inalta lor constiinta civica, iar in timpul mandatului sau inceput in 1992 a justificat guvernarea "patrulaterului rosu" cu faimoasa explicatie: "Guvernezi cu cine poti". Occidentul ii reprosa tot mai apasat ca tine la putere o coalitie din care faceau parte doua partide cu orientare extremista, PUNR-ul lui Funar si PRM-ul lui C.V. Tudor.

D-l Iliescu a condus Romania prost in primii sase ani cat a stat la Cotroceni. A intarziat-o, a facut din ea o tara ciudata, un soi de curiozitate a Estului. D-l Iliescu a condus Romania si in cei patru ani cat a stat in opozitie. E drept ca a facut-o si cu sprijinul involuntar al lui Emil Constantinescu, presedintele care s-a comportat lamentabil in politica interna, dar care a reusit sa indrepte Romania spre Occident in cei patru ani ai mandatului sau. D-l Iliescu tragea din