Să fii de stînga

în Europa de Est În Europa de Est, încrederea oarbă în capitalism provine dintr-o serie de factori. În primul rînd, "socialismul real" (în realitate, fireşte, capitalism de stat care exploata şi oprima munca salariată cu preponderenţa capitalului fix) a anihilat mişcarea muncitorească (fără greve, fără sindicate, fără rezistenţă) şi astfel tradiţia socialistă a devenit de neînţeles şi complet lipsită de sens şi, pe de altă parte, a anihilat aristocraţia feudală, ţăranii independenţi şi Biserica - distrugînd orice opoziţie reală faţă de capital, fie ea de dreapta sau de stînga. Numai opoziţia - de la socialismul revoluţionar al stîngii pînă la alianţa tronului cu altarul a dreptei - a limitat dintotdeauna dominaţia ideologică a capitalului. După prăbuşirea statului capitalist centralizat, planificat, birocratic, dictatorial, mulţumită lui Lenin, Stalin, Mao şi moştenitorilor lor, nu a mai rămas nici un nucleu de rezistenţă, cu excepţia unor răzmeriţe confuze, de tipul jacqueriilor medievale, revolte ale sărăciei: mîncarea e scumpă şi salariile sînt mici. Cultural, capitalismul din Europa de Est a fost cea mai pură formă de capitalism. Evident, alternativele lui, profund compromise, sînt menţionate în spaţiul public doar de demagogii iresponsabili sau de tîmpiţii nostalgici. Toate acestea sînt exacerbate de frenetica mentalitate colonială. Altfel decît aiurea, în Europa de Răsărit, crizele economiei globale, cea ecologică şi cele ale sănătăţii şi ale culturii nu sînt atribuite capitalismului, ci absenţei lui sau insuficienţei lui, adăugîndu-se teoriile conspiraţiei anti-iudeo-anglo-americane profesate de extrema dreaptă, Garaudy şi mai rău. (Dilema nr. 494) G. M. TAMAS Cea mai pură formă de kitsch din istorie "Globalizarea" produce entuziasm aşa cum frunzele produc oxigen. Acest entuziasm este de mai multe specii, şi tocmai diversitatea sa