din nou “cu capul in picioare”.
“I-am trimis presedintelui Basescu, prin posta electronica, o sinteza a celor 14 proiecte pe care le-am propus pentru invatamant. Apoi am vorbit la telefon cu presedintele si mi-a spus ca este multumit de proiecte si m-a laudat ca sunt sincer”, declara, in urma cu doua zile, ministrul Educatiei.
Declaratia lui Hardau vine chiar in ziua in care Emil Boc a sacrificat doua capete ministeriale, pentru a le flutura liberalilor. Este vorba de Gheorghe Dobre, care a fost inlocuit cu Berceanu. Nici ca putea Boc face o alegere mai proasta. Asta e ca si cum ai pune-o pe Norica Nicolai sa vegheze asupra legalitatii votului in Camera Deputatilor.
Era intr-o oarecare masura previzibil ca Berceanu isi va primi cascavalul, dupa insistenta cu care a incercat sa ia energia de la gura conservatorilor si a liberalilor.
Revenind la cel care a ramas ministrul Educatiei, vreau sa spun ca a-l lauda pe Hardau pentru ideile lui geniale e ca si cum i-ai aduce osanale Elenei Udrea pentru modul in care intelege sa faca politica sau Laurei Andresan pentru maniera in care a facut “presa”. Din declaratia lui Hardau nu am inteles mai nimic.
Adica, la ce se refereau proiectele alea si in ce a constat sinceritatea lui Hardau? Important ca a ramas acolo, la Bucuresti, la Guvern. Ca e de-ai nostri si ca s-a ajuns.
Sinceritatea lui Hardau, care i s-a dezvaluit lui Basescu dupa un simplu mail, aduce in buzunarele profesorilor cam tot atat cat materialul asta. Nu conteaza ca Hardau nu intelege pe ce lume traieste, important e ca insista. De acord, nu eu dau masura competentei ministrului de la Educatie.
Ma intreb ce rezultate ar aparea insa intr-un sondaj realizat in randurile personalului didactic, nici macar sindicalist. Acolo e masura competentei lui Hardau, in buzunarele profesorilor, in scolile renovate, in rat
