LOTERIE DE MILIARDE Decenii de-a randul, milioane de romani si-au pus sperantele in castigurile de la loterie, aruncandu-si in joc averile sau chiar ultimii bani din buzunar. IOHANNA ONACA PURDEA
Biletul loteriei pentru construirea Ateneului, cu semnaturile lui N. Kretzulescu si C. Esarcu, 1885 Cozi interminabile si oameni care se inghesuie la centrele Loto, cu speranta ca sase numere norocoase le-ar putea aduce case, masini sau bani pe care nu i-ar putea castiga intr-o viata intreaga. Loteria este in prezent expresia unei sanse unice de a avea castiguri nesperate intr-un timp foarte scurt.
Daca in secolul al XXI-lea jocul la loto are ca finalitate castiguri mai mari sau mai mici de care se pot bucura mai multi norocosi, in urma cu peste un veac, banii stransi de loterie finantau proiecte importante precum construirea Ateneului Roman, a unor spitale sau sprijinirea eforturilor pentru combaterea tuberculozei.
HAZARDUL. Norocul si soarta au reprezentat un element important in viata poporului nostru, acestea fiind asociate notiunii de castig mult mai tarziu. Daca privim in istorie, la daci, hazardul era chemat pentru a alege solul potrivit care sa poarte catre zeul Zamolxis rugamintile neamului, prin tragerea la sorti a unui tanar care sa fie aruncat in varfurile sulitelor. Alegerea hazardului era folosita in Evul Mediu si pentru marcarea locului destinat construirii unei biserici, care era stabilit acolo unde se oprea sageata trasa in acest scop. Pana si utilizarea prin rotatie a pamanturilor comune in unele sate era stabilita tot prin tragere la sorti.
PATIMA JOCULUI. Mai tarziu, obiceiurile vietii moderne din Apusul Europei au patruns treptat in societatea romaneasca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si in deceniile urmatoare. Jocurile de carti si-au facut loc in saloanele burgheze, iar patima banului a pus stapanire pe numerosi
