interviu cu Nicolae IDU, directorul Institutului European din România Institutul European din România (www.ier.ro) se ocupă, în principal, de traducerea în limba română a acquis-ului comunitar şi de realizarea unor studii de impact asupra aderării României la UE. Este locul unde se adună foarte multă informaţie cu privire la integrare şi, totodată, locul din care pornesc către cei interesaţi studii, analize şi subiecte de dezbatere pe teme comunitare. Avantajul unui astfel de institut este că poate cunoaşte lucrurile şi în detaliu, "la firul ierbii", şi "de sus", acordînd atenţie procesului în ansamblu.

Aderarea - o problemă a tuturor Domnule director, cetăţenii României sînt în continuare cei mai euro-optimişti: în toate sondajele, procentul celor care sînt de acord cu integrarea în UE este foarte mare. Este un acord în cunoştinţă de cauză? În România, domeniul comunicării suferă foarte mult. Pe la jumătatea anilor '90, primul ambasador al Comisiei Europene la Bucureşti, doamna Karen Fogg, comenta înaltul procent favorabil integrării din sondajele de opinie în felul următor: "Săracii români, sînt euro-ignoranţi". Entuziasmul aderării este, fără îndoială, legat de lipsa de informare. Dar problema comunicării este în suferinţă şi în celelalte state recent integrate, şi chiar în statele care sînt membre vechi ale UE. Nu ar trebui însă să aruncăm vina pentru această stare de fapt exclusiv pe seama instituţiilor. De multe ori, informaţia "se transportă", dar ea nu produce efecte. Ar trebui să trezim interesul, nu pur şi simplu să "transportăm" informaţia. Am constatat acest lucru prin studiile de impact pe care le-a realizat Institutul European: ele au fost comentate în presă, dar la nivelul unor segmente informate ale publicului, ale administraţiei nu au creat efecte. Acelaşi fenomen este valabil şi în alte straturi ale societăţii, de pildă în mediul de afac