L de la „latino-american“ – cel mai viguros si convingator „trend“ identificabil in oferta competitiei de la Salonic 45! Prin numai doua filme (Temporada de patos al mexicanului Fernando Eimbcke si Whisky al uruguayenilor Juan Pablo Rebella si Pablo Stoll), carora li s-au adaugat cele cuprinse in sectiunea „The Best of the New Argentine Cinema“ (El Cielito al Mariei Victoria Menis, Familia Rodante al lui Pablo Trapero, splendidul La niña santa al Lucreciei Martel – in competitie la Cannes 2004 –, Los muertos al lui Lisandro Alonso si Parapalos al Anei Poliak), cinematograful latino-american a demonstrat extraordinara efervescenta a continentului care a dat, in trecut si mai recent, nume ca Glauber Rocha, Nelson Pereira dos Santos, Hector Babenco, Raul Ruiz, Fernando Solanas, Luis Puenzo, Jaime Humberto Hermosillo, Tomas Gutierrez Alea sau Fernando Meirelles (Cidade de Deus)…
L de la Leclère (Alexandra) – singurul regizor de la Salonic 45 al carui nume incepea cu aceasta litera! Leclère – cunoscuta doar printr-un scurtmetraj din 2002, Bouche à bouche, prezentat &premiat la multe festivaluri – debuteaza, deci (scenariu ®ie), cu acest Les soeurs fachées, a carui intriga – sora rece &rea versus sora blinda &buna – trimite mai curind la confruntarea hollywoodiana dintre Bette Davis si Joan Crawford (vezi Ce s-a intimplat cu Baby Jane?) decit la vreo realitate contemporana... Si totusi, actiunea este bine ancorata in Franta zilelor noastre (Leclère trage cu ochiul spre comedia familiala à la Bacri &Jaoui), grotescul filmului lui Aldrich, din anii ’60, este inlocuit de nevroza anilor 2000 (criza cuplului, criza de timp, dilema „cariera sau familie“), iar cele doua interprete – Isabelle Huppert si Catherine Frot – fac toti banii!
M de la Ma mère – celalalt film-vehicul pentru Huppert s-a dovedit la fel de neinspirat pe cit de inspirata a fost pa
