Arestarea lui Pacha
Pregatirea arestarii lui Pacha a fost precedata de o supraveghere atenta a episcopului de catre agenti ai Securitatii. Pentru a stirni in rindurile clerului si apropiatilor lui Pacha un efect suplimentar de deruta, de masacrare psihologica paralizanta si de intimidare maxima, Securitatea si-a bazat scenariul pe o operatiune secreta bine ticluita si pe efectul de surpriza pe care o va produce disparitia episcopului. Pregatirile minutioase, puse la punct in conformitate cu indicatiile centralei din Bucuresti, rezulta si dintr-o telegrama a colonelului de Securitate Ambrus, adresata, pe data de 17 iulie 1950, DGSP din Bucuresti:
„Urmare raportului nostru nr. 13/12202 – ultimul din 12 iulie 1950 raportam: in ziua de 12 iulie a.c., orele 12.30, a sosit in gara Resita Romana, Jud. Caras, plecind de la Timisoara, episcopul romano-catolic Pacha Augustin. Sus-numitul a plecat impreuna cu numita Horvath Viorica, bucatareasa celui in cauza, precum si cu Sofron Verdin din Timisoara, Str. Stroescu nr. 4. In gara Resita Romana, sus-numitii au fost primiti de preotul romano-catolic al localitatii respective, dupa ce cu trasura au plecat in com. Carasova, Jud. Caras, unde episcopul Pacha Augustin intentioneaza sa-si petreaca concediul de cca 3 saptamini. In acest timp va fi gazduit de preotul romano-catatolic Koch Ioan. S-au luat masuri pentru tinerea sus-numitului in stricta supraveghere, urmind a va raporta orice constatari pozitive“44.
Cu doua zile inaintea acestei telegrame, Gavril Birtas le-a ordonat securistilor din Timisoara sa-l aresteze pe Augustin Pacha. Cunoscind metodele „dure“ practicate de catre politia secreta stalinista, Birtas le cere raspicat subalternilor sai ca in acest caz sa se retina de la a-l „brutaliza“. Folosind eufemismul „a ridica“ in loc de „a aresta“, Birtas scrie: „Binevoiti a lua imediat masuri pent
