- Social - nr. 2 / 5 Ianuarie, 2005 Un cuvant cu forme si sensuri bogate este spata, plural spate. Un prim sens: piesa la razboiul de tesut; betisor peste care se petrec ochiurile cand se impleteste o retea sau o plasa. Un sens invechit: sabie cu lama lunga, dreapta si lata, cu doua taisuri. Spata cu pluralul spete _ portiunea scapulei care sustine articulatia umarului, prin extensiune: regiunea corespunzatoare a corpului. Locutiunea: lat in spete _ cu umeri largi, spatos, voinic. Inca un sens al lui spata, spete: os lat care sustine articulatia membrelor la animalele patrupede, regiunea corespunzatoare a corpului. Regional, spata denumeste spatarul scaunului, unei banci. Acest sens este prezent in scrisul eminescian: "Iata craiul, socru mare, rezemat in jilt cu spata". In proza: "Cezara… se tinu cu amandoua mainile de spata bancei". Spate, substantiv neutru, avand aceeasi forma la singular si plural, denumeste partea posterioara a corpului omenesc de la umeri sau de la gat pana la sale; spinarea animalelor. Sunt multe expresii in care apare cuvantul spate. In (sau pe) spate _ pe umeri sau pe partea dorsala a corpului, pe spinare. Pe spate _ culcat cu fata in sus; spre ceafa. Din proza eminesciana: "Se lasa imbratosarei oceanului… inotand cand pe o coasta, cand pe spate". Din (sau la, pe la, de la, in) spate _ in (sau din) urma. A intoarce (cuiva) spatele _ a nu mai vrea sa stie de cineva sau ceva; a deveni indiferent. A nu sti nici cu spatele _ a nu sti nimic despre ceva, a nu avea habar. "Mama, sarmana, nu stia de asta nici cu spatele" (I. Creanga). A-l strange pe cineva in spate _ se spune cand o haina este prea mica pentru cineva; se spune cand cineva se infioara de frig sau de spaima, ori cand este preocupat de un lucru dificil. A avea spate (spete) tare _ a avea sprijin, protectie. A da (un pahar de bautura) pe spate _ a bea repede si dintr-o data, pe ne