Consolidarea statului de drept si parteneriatul deschis cu societatea civila sint doua din prioritatile strategice ale noii guvernarii. De modul in care aceste doua obiective vor fi realizate depinde atit dinamica guvernarii, cit si stabilitatea politica in etapa imediat urmatoare.
Daca cele doua sfidari la adresa oricarei guvernari la care societatea politica romaneasca trebuie sa gaseasca raspuns rapid si eficace vor fi abordate formal si tratate ca simple anexe decorative ale unui program partitocratic de impartire a resurselor, pozitia guvernului, si asa instabila datorita contextului politic, se va fragiliza.
Credibilitatea guvernarii depinde mai mult ca oricind de transparenta si comunicare.
Alegerile din 2004 au permis manifestarea unei clase de mijloc in formare, ale carei asteptari sint legate de reforma reala a spatiului public si de dezvoltarea unei economii de piata libere.
Mult mai exigent fata de performanta politica si administrativa a clasei politice decit s-a intimplat pina acum, acest nou electorat nu este prizonierul nici unei formatii politice si nu este dispus sa cautioneze o politica oculta. Privita critic, sfera politica este obligata la performanta. De aceea, societatea civila se afla in fata unui moment de rascruce.
Expresie a starii de spirit noilor electori, societatea civila a devenit un arbitru al guvernarii. Independenta societatii civile este conditia reusitei demersului critic si a controlului civic, orice deriva de la acest program putind genera intirzieri si esecuri.
Statul de drept si societatea civila sint cele doua fatete ale democratiei. Ca forma de asociere a indivizilor in afara si de multe ori contra institutiilor statului, societatea civila se revendica de la libertatile si drepturile ce rezulta din asumarea constienta si activa a calitatii de cetatean.
P
