un trialog cu Carmen POSADAS

Carmen Posadas este una dintre cele mai cunoscute scriitoare de limbă spaniolă. Născută în Uruguay (1953), locuieşte în prezent la Madrid. A scris literatură pentru copii, proză scurtă şi două romane. Mici infamii (Premiul Planeta, 1998), tradus în 21 de limbi, tocmai a apărut şi în româneşte, la Editura Fabulator, în traducerea lui Radu Niciporuc. Romanul a fost lansat la Tîrgul "Gaudeamus", unde scriitoarea a venit la invitaţia Institutului Cervantes şi unde am improvizat acest "trialog" la care a marşat şi scriitorul (& editorul) Ernesto Pérez Zúñiga, prezent la Bucureşti pentru lansarea cărţii sale Ciubotele de şapte leghe şi alte moduri de a muri (Editura Paralela 45, traducere de Coman Lupu).(S. S.)

Ernesto Pérez Zúñiga: Mărturisesc că o întîlnesc pe Carmen Posadas pentru prima dată acum, deşi locuim în acelaşi oraş şi am vorbit de cîteva ori la telefon. O ştiam din fotografii şi din minunatul ei roman Mici infamii care a primit Premiul Planeta. Bucureştiul, despre care am citit că este un oraş magic, a făcut să ne întîlnim. O să intru în joc şi o să-i pun şi eu cîteva întrebări despre cartea tradusă acum şi în româneşte. Carmen, ce ascunde acest titlu, Mici infamii? Carmen Posadas: Titlul acesta e în legătură cu gîndul pe care l-am avut întotdeauna, că în viaţă fiecare dintre noi comite, conştient sau nu, o mică infamie: o mică trădare, o minciunică, o mică mitocănie, iar apoi, ca să o dreagă, face marea infamie. Ideea mi-a oferit-o situaţia în care s-a aflat preşedintele american Clinton care, vrînd să mute atenţia de pe mica lui infamie adulterină cu Monica Lewinsky, a autorizat invadarea Sudanului. În romanul meu se găsesc mai multe personaje care au, fiecare în viaţa sa, o mică infamie nemărturisită. Protagonistul cunoaşte însă toate infamiile celorlalţi, de aici întreaga tramă şi dramă. Simona Sora: Carmen, vi