Duminica are loc scrutinul prezidential in teritoriile autonome palestiniene, alegatorii urmand sa desemneze pe succesorul lui Yasser Arafat dupa decesul acestuia - 11 noiembrie 2004. Sunt alegeri cu o miza uriasa, observatorii opinand ca ele pot influenta decisiv reluarea dialogului israelo-palestinian si, implicit, pacea in regiune.
Dar, inainte de toate, palestinienii vizeaza implinirea proiectului personificat de Arafat de-a lungul celor 40 de ani cat s-a aflat in fruntea luptei lor - crearea unui stat independent. Aceasta intrucat actualele structuri politice sunt interimare, ele fiind rodul Acordurilor de la Oslo din 1993.
Intre ele se afla Autoritatea Nationala Palestiniana, creata pentru a administra teritoriile Cisiordania si Fasia Gaza si al carei presedinte a fost Arafat. Postul devenind vacant dupa moartea lui, palestinienii se prezinta la urne maine, alegerile desfasurandu-se intr-un context total diferit de cele precedente.
In primul rand, dupa izbucnirea celei de-a doua Intifade, septembrie 2000, armata israeliana a revenit in orasele din Cisiordania. Si in Gaza, trupele Tsahal sunt prezente, ele motivand acest lucru prin protejarea celor 8.000 de coloni evrei. In al doilea rand, teritoriile respective sunt practic izolate, palestinienii nu se pot deplasa din Fasia Gaza in Cisiordania si invers.
De asemenea, in noul context, dupa izolarea teritoriilor, doar 7.000 de palestinieni mai pot lucra in Israel, fata de cei 100.000 de la inceputul anilor '90. Teritoriile resimt din plin si o criza economica de proportii, desi au impreuna 6.020 kmp (Cisiordania - 5.655 kmp, Fasia Gaza - 365 kmp).
In schimb, populatia este de 3,7 milioane (2,4 milioane in Cisiordania, restul in Gaza, una dintre cele mai populate zone de pe glob). O alta particularitate a acestor alegeri este ca ele nu-i cuprind, din paca
