Asumandu-si meritele in lupta impotriva coruptiei, fostul sef al Controlului a raportat valori mai mici ale "economiei ascunse" Economia subterana a reprezentat circa 22,7% din totalul PIB in perioada 2000 - 2003, valoarea fiind superioara cu 5 procente "economiei ascunse" stabilite de Institutul National de Statistica (INS), sustin reprezentantii Curtii de Conturi, intr-un studiu privind nivelul si evolutia economiei subterane in Romania. Potrivit acestora, diferenta se datoreaza, in principal, valorii fraudei fiscale si a celei rezultate din activitati criminale. Astfel, in 2003, frauda fiscala - frauda TVA si alte impozite - era de peste 188.000 miliarde lei. Curtea de Conturi apreciaza ca piata drogurilor nu depaseste 0,5-0,6% din PIB, anual fiind rulati pe aceasta piata peste 200 milioane euro. Comparativ cu anul 2002, valoarea economiei subterane a crescut in 2003, de la 21,8% la 22,7%. La jumatatea anului trecut, ca sa impresioneze publicul, fostul ministru al Controlului, Ionel Blanculescu, s-a laudat ca lupta cu frauda a condus la diminuarea economiei subterane de la 40% din PIB, in anul 1998, la 25% din PIB, in 2004. In studiul Curtii de Conturi se precizeaza o valoare a economiei subterane, in 1998, de 30,9%, cu 9 procente mai putin decat valoarea avansata de Blanculescu. Asa ca nu se stie de unde a scos fostul ministru cele 15 procente diferenta, punandu-le pe seama luptei personale impotriva criminalitatii economice. Pentru a avea o imagine clara a economiei ascunse din Romania, reprezentantii Curtii de Conturi propun extinderea estimarilor referitoare la frauda TVA la ansamblul fraudei din domeniul fiscal. "Nivelul de 1% din PIB propus pentru evaluarea veniturilor realizate dintr-o serie de activitati criminale constituie o valoare cu care se pot intregi unele procese de estimare si care corespunde unei realitati prezente, nu o minimalizare a pericolul