Iata, nu au trecut decat cateva zile si profetia pe care am lansat-o se confirma. In interiorul clasei politice romanesti au fost declansate profunde miscari tectonice care, in ultima instanta, pot conduce la reabilitarea ei si la o reasezare a esichierului politic.
Exista un vid atat in raport cu orientarile reale ale unora dintre lideri si a unui segment important al populatiei, cat si in raport cu plasarea Romaniei in context european. Plutea in aer, si inca mai pluteste - astazi ceva mai aproape de pamant decat in urma cu cateva zile -, un partid popular. Acesta nu este o Fata Morgana.
Se va crea, probabil curand, si le va da frisoane multora dintre liderii tuturor celorlalte partide. Pentru ca le poate trage covorul de sub picioare.
Modul defectuos in care a functionat puterea in intervalul 1996-2000 - cu toate realizarile indiscutabile ale CDR - a generat o consecinta dramatica pentru PNTCD. Acest partid, cel mai apropiat doctrinar de un partid popular, deseori acuzat ca a fost monopolizat de seniori, perceputi ca un fel de talibani dupa disparitia lui Coposu, a devenit tinta nemultumirilor opiniei publice.
Astfel incat nu a mai reusit sa intre in Parlament. Dupa care s-a pulverizat. Gheorghe Ciuhandu, un lider politic de perspectiva si de calitate, nu a reusit sa-l revigoreze pe ultima suta de metri. Si, pentru a doua oara consecutiv, taranistii raman in afara Parlamentului. Ceea ce inseamna aproape o sinucidere colectiva.
Speranta intr-un partid popular puternic de dreapta - liberal, economic, conservator politic, adept al parteneriatului si pacii sociale - trebuie identificata, asadar, in afara. Inaintea alegerilor de anul trecut, mai multi lideri, intre care si Radu Vasile, au tatonat cu discretie, dar insistent, atat in tara, cat si in strainatate, posibilitatea initierii unui partid popular. @N_P
