- Social - nr. 7 / 12 Ianuarie, 2005 Exista tendinte, perceptii false, uneori naive asupra psihologului, care ia astfel chipul unui om intelept, cu barba si cu parul alb, cu o privire care patrunde adanc in sufletul si mintea omului.Unii cred ca el e un vrajitor care, pronuntand cuvinte tainice si de neinteles, te poate schimba. Altii il vad ca un fel de preot confesor care detine secretul artei de a trai fericiti. Pentru multi, prezenta sa implica un amestec de stari si senzatii in care se regaseste curiozitatea, respectul, provocarea … Adevarul e ca dincolo de aceste perceptii, aparute de cele mai multe ori din experientele vizionarii unor filme sau din lecturarea unor carti care exploateaza aceasta imagine (a psihologului de familie care asculta problemele clientului, intervenind uneori, creand momente de suspans prin introducerea unor stari hipnotice), psihologul este un om care practica o meserie, detine o familie, dorinte, ambitii, intr-un cuvant se aliniaza firescului si normalului. Este insa mult mai pregatit decat ceilalti sa se autocunoasca, sa se inteleaga pe sine si sa foloseasca o serie de strategii pentru a-si rezolva conflictele. El detine tehnici - gratie pregatirii sale continue - de care se foloseste ori de cate ori cineva solicita serviciile sale. De regula, oamenii apeleaza la un psiholog din proprie initiativa in momentul in care constientizeaza ca "ceva nu e in regula" sau se afla in imposibilitatea de rezolvare a unor probleme. Acestora li se alatura si cei care urmaresc dezvoltarea personala, o mai buna cunoastere de sine, o crestere calitativa a vietii. O categorie aparte de clienti ce se adreseaza psihologului este reprezentata de persoanele care solicita consultarea sau efectuarea de mese rotunde, training-uri pe diferite probleme; directorii de institutii care doresc sa realizeze un bun climat organizatoric in cadrul institutilor; pro