A venit iarna. Si cum bine ne-a atras atentia dl Basescu, acest Petrache Lupu al mai tuturor maglaviturilor guvernamentale postdecembriste, "iarna nu-i ca vara". Chiar nu e. Vara e anotimpul gargarelor de tot felul, de la cele electorale la cele turistice si de la cele diplomatice la cele doctrinare. Iarna e timpul scadentelor. Nu mai poti spala cu Perrier puntea navei "Romania", aflata in deriva, asa cum ai cerut bucurestenilor sa spele trotuarele cu apa potabila. A venit iarna, anotimpul in care mecanismul struto-camilelor politice romanesti scartaie sub pielea artificiala in care a fost impins cu anasana. O tibie pedista se intelege greu cu un peroneu liberal. Un sold pesedist face cu greu parghie cu un coccis purist. O rotula udemerista risca sa crape sub povara unui copan sindicalist de orientare peremista. O pana minoritara gaseste cu greu posibilitatea de a pluti - balastrul majoritar ii aminteste regulile nemiloase ale gravitatiei politice.

A venit iarna. Argoul in care comunica ciolanele cu oscioarele struto-camilelor politice este un esperanto in care primele au grija ca substantivele sa fie defective de toate celelalte cazuri in afara genitivului - ce-i al tau e si-al meu, ce-i al meu e doar al meu - iar celelalte asigura verbelor desinente economice neasteptate. Dl Basescu a dat turma guvernamentala in pastorit dlui Tariceanu, afacerist prosper si politician mai sters decat datoriile multor televiziuni sindicale si particulare catre bugetul de stat pesedist.

Mi-l amintesc pe dl Tariceanu intr-un interviu, cand s-a dovedit foarte elocvent in a-si exprima motivele pentru care prefera sa poarte sosete de matase decat sosete de bumbac, fie acesta si extrem de atent mercerizat. Restul doctrinei politico-economice reprezentate de domnia- sa a ramas de nedescifrat in spatele unui discurs anodin, dar de o urbanitate exemplara.

T