Meningitele acute sunt boli infectioase grave, cauzate de diversi agenti patogeni (cum ar fi bacteriile, virusii, fungii sau parazitii), care determina inflamatia membranelor ce invelesc creierul si maduva spinarii.

Ele constituie cele mai frecvente si mai importante infectii ale sistemului nervos central, prin riscul de evolutie spre deces sau de vindecare cu urmari importante. Totusi, in sezonul rece, cele mai intalnite sunt meningitele purulente. Agentii microbieni cel mai des intalniti in determinarea meningitelor purulente sunt: meningococul, pneumococul si Haemophilus influenzae.

Printre factorii care favorizeaza aparitia acestor imbolnaviri, sunt, pe langa sezonul rece, oboseala, alcoolismul (care scad rezistenta generala a organismului), infectiile respiratorii virale si conditiile igienico-sanitare precare.

Sursa de infectie este reprezentata de omul bolnav cu diverse forme de manifestare clinica si de purtatorii asimptomatici (cei care poarta microbul fara a prezenta semne ale bolilor).

Transmiterea infectiei se realizeaza fie direct, prin picaturile de saliva eliminate in timpul tusei, stranutului, vorbirii, fie indirect, prin intermediul obiectelor recent contaminate.

Meningitele purulente au, de obicei, un debut brusc, caracterizat prin febra, eventual frisoane, dureri de cap intense, persistente, redoarea cefei (imposibilitatea de a tine capul cu barbia in piept), alterarea rapida a starii generale, greata, varsaturi, fotofobie (necesitatea de a inchide ochii in prezenta luminii).

Copiii pot prezenta un strigat plangator, numit "tipatul meningitic", iar la sugari fontanelele bombeaza. Uneori, se pot asocia semne de afectare a creierului (encefalita): neliniste, stare de agitatie, dezorientare in timp si spatiu, tulburari de memorie, care se agraveaza rapid, putand duce la coma si deces. @