Ma uit din cand in cand prin paginile ziarelor si revistelor romanesti si ma plictisesc din ce in ce mai tare, de aceleasi figuri: fete frumoase, decoltate, usor vulgare, baieti cheliti de tineri si cu burta inca inainte de 30 ani, si ma intreb: cum de se mai vand?
De ce le cumpara lumea? Raspunsul pare sa fie: oamenii au nevoie de modele. De cand e lumea si pamantul, zeii, eroii, regii si reginele, sfintii crestini, iluminatii, toti au existat, mai ales ca un raspuns la nevoia de modele a omului obisnuit. Iar Romania de azi nu face exceptie si, mai mult decat atat, are de recuperat cativa ani buni, in care a refuzat ideea insasi de "model", acceptand, cel mult, notorietatea unor personaje...
O societate se echilibreaza spiritual daca primeste influenta modelelor din diferite domenii. In mult mai stabila lume occidentala, modelele provin din mediul cultural, artistic, stiintific, politic, oamenii sunt interesati si marcati de cel mai recent laureat al premiului Nobel, de ultimul iubit al Juliei Roberts ori de ultimul single al Madonnei, dar si de experienta politica si de viata a lui Clinton, de pilda, a carui autobiografie publicata recent a devenit best-seller.
Modelul "Bill Clinton" a devenit subiect de analiza al expertilor in politologie, asociat cu ideea de deschidere, charisma, tipul politicianului apropiat de oameni, generator de energie, si nu energofag, pozitiv si simpatic, si pentru ca este om, si nimic din cele omenesti nu ii este strain.
Revin in Romania contemporana, in care modelele sunt doar fetele decoltate si baietii rasi in cap. Si ma minunez de vlaga extraordinara a poporului meu, care nu se lasa, totusi, modelat in acest fel: fetele si baietii de pe strada sunt frumosi, decenti si, slava Domnului, cu par pe cap... Cu toate acestea, modelele din alte domenii, mai ales cel politic, lipsesc.
Desi il plang pe bietul Cl
