BNR a redus dobinda de interventie in pas cu scaderea inflatiei. Nu acelasi lucru se poate spune despre bancile comerciale. Diferenta dintre dobinzile la credite si cele acordate la depozite in sistemul bancar romanesc ramine cea mai mare din Europa.

Interventiile BNR prin scaderea dobinzii de referinta se dovedesc absolut insuficiente pentru a determina bancile sa diminueze ecartul enorm intre dobinzile active si pasive. Acestea se multumesc sa corecteze nivelul dobinzilor dupa ce BNR scade dobinda de interventie, dar mult mai tirziu si mai timid.

Faptul ar putea dezvalui o lipsa a concurentei, sau mai degraba o concurenta de fatada intre marile banci care dau tonul pe piata romaneasca. Clientii bancilor platesc din greu pentru orice fel de imprumuturi, dar creditul neguvernamental continua sa creasca.

In vreme ce rata anuala a inflatiei a scazut sub 10% in 2004, calcularea si afisarea dobinzii anuale efective arata ca exista societati bancare ce solicita peste 40% pentru un credit, adica de peste 4 ori mai mult decit cresterea anuala a preturilor din economie.

In schimb, dobinzile acordate la depozite in lei abia daca ajung la 15-16% pe an. Cistigurile bancilor sint pe masura acestei situatii anormale, adica foarte consistente.

Sedinta grea la Banca Nationala

Reunirea CA al BNR s-a prelungit doua zile. Era de asteptat o sedinta mai dificila in conditiile in care s-au produs modificari radicale in economia reala date de schimbarea din temelii a politicii fiscale.

In sedinta sa din 14-15 ianuarie 2005, Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis reducerea dobinzii de interventie cu inca 0,5 puncte procentuale.

Ca efect al temperarii ritmului de crestere a preturilor de consum din ultimele doua luni, rata anuala a inflatiei a coborit in decembrie la nivelul de