Lucrare enciclopedică de mare anvergură referitoare la literatura română (scriitori, reviste, curente literare etc.) din toate timpurile, realizată de un colectiv de peste o sută de cercetători, sub conducerea lui Eugen Simion. Primele două volume apărute (literele A-B şi C-D) însumează mai mult de 1.500 de pagini, ceea ce înseamnă că dicţionarul, în ansamblu, va avea aproximativ 10.000. Impresionanta întreprindere intră în logica activităţii actualului preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion, care a iniţiat şi alte proiecte, la fel de îndrăzneţe: alcătuirea unui dicţionar al limbii române (în patru volume, intitulat Micul dicţionar academic) şi a unui Tratat de istorie a românilor, ducerea la bun sfârşit a dicţionarului-tezaur al limbii române început de B.P.-Hasdeu, reluarea şi actualizarea Gramaticii limbii române (nemaitipărită de aproape o jumătate de secol), elaborarea unei Istorii a limbii române, a unui Dicţionar etimologic al limbii române etc. (primele două sunt deja realizate, iar celelalte se află în faza de şantier). La acestea se adaugă retipărirea, în ediţii fastuoase, a operelor celor mai importanţi scriitori români, de la Mihai Eminescu la Nichita Stănescu. Sunt acţiuni culturale care exprimă o vocaţie a tezaurizării şi monumentalităţii (ironizată mecanic şi iresponsabil de diverşi comentatori, cei mai mulţi incapabili să iniţieze sau să susţină asemenea proiecte). Bineînţeles că este necesară o examinare critică a rezultatelor, dar în principiu efortul de construcţie merită salutat, încurajat, luat ca exemplu.

Primele două volume din Dicţionarul general al literaturii române ne edifică mai bine decât orice declaraţie de intenţii asupra profilului lucrării. Nu este vorba de o evaluare, sistematizare, interpretare etc. a literaturii române, ci de o înregistrare a tot ceea ce se ştie în momentul de faţă despre această literatură;