Prostia de sărbători

Medicii spun că boala n-are sărbătoare. S-a dovedit anul acesta, o dată în plus, că nici prostia. Dăm cîteva exemple, în ordine întîmplătoare. Banca Comercială Română a împînzit oraşul cu reclame imense (cît 6-7 etaje ale hotelului Bucureşti) în care, o minte luminată, a găsit sloganul: In lei we trust. Formula originală fiind In God we trust, se subînţelege că echivalentul lui Dumnezeu ar fi, pentru credincioşii reprezentanţi ai BCR, nici mai mult nici mai puţin decît leul! Ceva ne face să bănuim că indivizii care au inventat reclama au conturi grele, dar nu în lei. Ca să le verificăm sinceritatea aş propune următorul test: autorii să fie obligaţi să se ducă la 100 de case de schimb din Vest şi să ceară să li se schimbe 100.000 de lei în valută. Cine reuşeşte primul primeşte un premiu 1milion de leuşori (lei uşori) din partea României literare. Din buzunarul Cronicarului, care nu va ezita să-şi dezvăluie identitatea. l Alt slogan stupid (n-ar trebui oare ca în publicitate să lucreze inşi ceva mai şcoliţi ?) ne-a mîncat nervii de sărbători: La ProTv totul e prosibil! Dacă tot au uitat să vorbească normal şi se maimuţăresc ca preşcolarii sau ca proşcolarii - că tot sîntem încă în anului maimuţei - Cronicarul e pro pro-punerea din Academia Caţavencu: ProTv-ul să nu-şi mai spună post de televiziune, ci prost de televiziune ! l Între multele reclame şi oferte de sărbători construite pe tiparul "Unde vă petreceţi Revelionul ?" ochii Cronicarului au fost luaţi prin surprindere de următoarea întrebare : "Unde vreţi să vă petreceţi veşnicia ?". Vai de noi şi de noi ! Să spunem în rai, ar fi semn de infatuare, iar Negruzzi, Creangă şi Topîrceanu ne-au băgat în cap ideea că raiul, cînd vii din România, e monoton ca un sat helvet, cel puţin în primii o mie de ani, pînă te mai obişnuieşti. Să spunem în iad, ar fi prea de tot, n-avem atîta c