Saptamana viitoare este asteptata, la Bucuresti, delegatia Fondului Monetar International care va analiza acordul incheiat anul trecut si prima constructie bugetara a Guvernului Tariceanu. Cum reducerea fiscalitatii nu a fost discutata pana acum punctual cu reprezentantii Fondului, intalnirea se anunta destul de dificila.
Si asta pentru ca la masurile de scadere a impozitelor se adauga atat cresterile salariale din sectorul public anuntate de PSD in campania electorala, cat si promisiunile Aliantei D.A. de recalculare a pensiilor.
Toate acestea la un loc ar putea modifica tinta deficitului bugetar, de 1,5%, o valoare care, o data depasita, nu va mai permite Bancii Nationale sa-si atinga obiectivul de reducere in continuare a inflatiei la 7%.
Ne aflam, deci, intr-un moment in care echilibrul macroeconomic este destul de fragil, iar oficialii romani trebuie sa convinga Fondul ca pierderile bugetare vor fi compensate de o imbunatatire a colectarii si de o reducere a arieratelor mai vechi, efecte care, din pacate, nu pot fi vizibile decat in timp.
Iar FMI isi da "votul" doar pentru lucruri concrete, nu pentru promisiuni, reprezentantul sau la Bucuresti, Graeme Justice, incepand deja sa atentioneze Guvernul ca recalcularea pensiilor ingreuneaza prea mult povara bugetara din acest an, iar masura ar cam trebui amanata.
Surprinzator, insa, in domnul Calin Popescu Tariceanu s-a trezit independenta de atitudine si l-a admonestat pe Justice, afirmand "ca nu este problema FMI sa ne dea sfaturi ce programe sa punem in aplicare sau nu. E un angajament al Guvernului pe care-l conduc sa faca recalcularea pensiilor si il voi duce la bun sfarsit". Foarte bine ca vrem sa fim fermi si independenti in relatiile cu Fondul.
Dar, oare, ne permitem? Romania este o tara independenta, insa numai din punct de vedere politic. Econo
