Un biolog britanic, cu cifre si tratate pe masa, promite oamenilor nemurirea. Biologia si cercetarile genetice au ajuns departe. Oamenii vor putea fi tratati de batranete ca de o boala oarecare.
Potrivit savantului, un excentric de geniu, dupa ce a fost trasata harta genomului uman, prin interventii directe asupra genelor, va fi usor sa elimini in sapte etape ravagiile batranetii. Teoria pare credibila, nimeni n-a zis ca savantul e nebun sau impostor. Experimentele stiintifice, daca nu-i dau dreptate in privinta nemuririi, par sa confirme ipoteza ca, prin interventii genetice, viata ar putea fi prelungita de cateva ori. Pentru cei care au fost obisnuiti sa priveasca omul ca intreg, viziunea este socanta si provocatoare. Ideea potrivit careia corpul seamana cu o masina care poate fi trecuta periodic prin Service, pentru a i se inlocui piesele uzate, calca in picioare tabuurile referitoare la vremelnicia omului.
Imortalitatea e un vis stravechi al omenirii, desi multi dintre noi ar fi pusi in dificultate daca ar fi intrebati ce ar face cu surplusul de viata astfel castigat. Alchimistii promiteau si ei nemurirea, sau cel putin viata lunga si imbelsugata. Din China antica pana in Europa renascentista, oamenii au cautat reteta tineretii fara batranete si a vietii fara de moarte. De cand a fost descoperita gena mortalitatii, ceas biologic ascuns in spirala noastra genetica, savantii au inceput sa se gandeasca serios ca ar putea intoarce ceasul, din cand in cand, readucand energiile si viata la inceput.
Afirmatiile savantului britanic sunt sfidari recente ale ordinii biologice facute in contul stiintei. Cercetarile au ajuns atat de departe, ca nu stiinta, ci morala ar trebui sa ne impiedice sau sa ne stimuleze sa facem acest pas. Si-apoi, de ce ar fi moral ca o broasca testoasa sau un papagal sa traiasca mai mult ca un om? Doar pentru ca aceasta e dura
