Apropierea Congresului Pnl - care trebuie sa fixeze noua conducere a partidului - a relansat o idee intens dezbatuta in ultima vreme in cercurile politice bucurestene.

Este vorba de proiectul fuziunii Pnl-Pd si al aderarii noii formatiuni la Ppe, partidul dominant in Parlamentul Europei, aflat la guvernare in 12 din cele 25 de state ale Ue. Transformata in Partid Popular, alianta Da s-ar putea inscrie in cel mai puternic club politic european, consecintele admiterii in Ppe fiind benefice tocmai pentru ca Pnl-ul si Pd-ul se afla la guvernare. Ca partid popular, cele doua formatiuni ar intari, la randu-le, majoritatea existenta in Parlamentul Europei, facilitand adoptarea unor proiecte conforme programului doctrinar al popularilor europeni. Ppe este interesat ca si dupa 2007, anul admiterii efective a Romaniei si Bulgariei in Ue, sa-si conserve majoritatea, cele doua noi membre trimitand un numar important de parlamentari in institutia ce conduce destinele continentului. Numai din Romania urmeaza sa fie alesi 33 de reprezentanti. Or, Ppe nu are, deocamdata, la Bucuresti o reprezentare parlamentara coerenta, principalul partid romanesc, asociat la Internationala Crestin-Democrata, Pntcd-ul, nereusind, in noiembrie 2004, sa depaseasca pragul electoral. Unindu-se, Pnl-ul si Pd-ul ar face, asadar, o corecta miscare de oportunism politic, transformarea in Partid Popular aducandu-i automat in grupul conducator al Europei. Totusi, trebuie spus, nu ancorarea intr-o majoritate politica europeana a fost principala cauza a proiectului de unificare a celor doua formatiuni guvernamentale. Initiatorul proiectului, liberalul Valeriu Stoica, a vizat, in primul rand, un obiectiv intern. In procesul de polarizare politica a societatii romanesti, el a urmarit sa opuna stangii, reprezentata de Psd, un partid de centru-dreapta puternic, riguros organizat, asigurand stabilitatea