Primarul continua sa se plinga de bugetul pe care-l are la dispozitie: ?Cu banii acestia supravietuim doar citeva luni. Ne ajung doar pentru salarii. Orasul nostru este sarac. Nu reusim sa stringem din surse proprii decit aproximativ 5 miliarde de lei pe an. In 2004 am avut un buget de 19 miliarde de lei si mai putine responsabilitati. Acum raspunderile noastre s-au inmultit. Pentru o functionare cit de cit conforma cu realitatea avem nevoie de 60 de miliarde de lei?. Scolile din satele care tin de Negresti stau sa se darime, nu au garduri, iar acoperisurile sint gaurite. Drumurile se afla intr-o stare deplorabila, iar sediile primariei, policlinicii, clubului elevilor, casei de cultura nu au mai fost zugravite si igienizate de ani intregi. Cozma spune ca abia a reusit sa le repare acoperisurile.
Intrebat despre colaborarea cu sefii Consiliului Judetean, Cozma devine diplomat: ?Avem o colaborare foarte buna cu cei de la Consiliul Judetean. Iata de ce sint optimist si cred ca vom fi ajutati substantial de aici incolo?. In ceea ce priveste masina de un miliard de lei, Ioan Cozma a refuzat sa faca vreun comentariu.
?Orasul de la tara? este mort
Industria orasului Negresti, caruia i se mai spune si ?orasul de la tara?, a fost legata de trei fabrici mai rasarite: una de utilaj complex, o filatura si o fabrica de mobila. Dupa revolutie, fabricile ori s-au inchis, ori si-au restrins mult activitatea, astfel ca acum peste 40a din populatie este in somaj. Mai mult de 1.000 de persoane traiesc din ajutor social, iar citeva sute maninca la Cantina de Ajutor Social. In 1992, sistemul de termoficare de pe vremea comunistilor s-a defectat, astfel ca 1.000 de familii s-au trezit fara caldura in apartamente. Pentru a nu ingheta in case, oamenii si-au construit sobe, iar acum orasul este plin de burlane de tot felul. Insa marea problema o reprezinta s
