Anul in curs trebuie sa consolideze tendintele pozitive din economia romaneasca, sa permita gestionarea unor discontinuitati majore: restructurarea fiscalitatii, pasul nou de liberalizare a contului de capital, flotarea mai libera a leului, trecerea la tintirea directa a inflatiei etc.
Aceste discontinuitati implica incertitudini si riscuri, care vor verifica priceperea si maiestria guvernarii; ea trebuie sa arate pragmatism, echilibru in retorica, justete. Unele fapte indeamna insa la reactie.
A fi liberal in viziune nu inseamna o intelegere simplista, denaturata a economiei moderne. Am auzit astfel un membru al Executivului afirmand ca autoritatea publica nu ar trebui sa intervina in agricultura, intrucat pietele singure ar regla cererea si oferta. Dar pietele nu functioneaza intotdeauna bine. In economiile avansate exista instrumente de interventie publica in agricultura.
Este adevarat ca bugetul nostru public este sarac, dar aceasta nu inseamna ca statul nu trebuie sa fie preocupat de formarea bursei pentru cereale, a unor retele de colectare si distributie a produselor agricole (inclusiv de preturile la care se achizitioneaza produsele taranilor de catre angrosisti), de dezvoltarea creditului rural etc.
Mai ales ca cca 2/3 din asistenta de la UE este destinata modernizarii rurale. A nu avea o politica publica inteligenta, pragmatica in acest domeniu ar fi o eroare fundamentala. Ministrul Gheorghe Flutur sper sa fie mult mai pragmatic decat colegul sau.
Economiile moderne se caracterizeaza prin piete organizate institutional, prin institutii puternice, adica eficiente.
A gandi despre piata in mod metafizic inseamna a contesta rolul reglementarilor in economie, al unor interventii publice necesare; este ca si cum a dezavua, de exemplu, legislatia antitrust, institutiile de supraveghere a pietel
