116 cadre didactice au primit decoraţii naţionale pe criterii politice şi relaţionale. Nu au existat o metodologie şi nici criterii de selecţie. Superficialitatea şi taina în care au fost aleşi cei care au primit distincţii au scandalizat cadrele din mediul educaţional mureşean. Pe lista celor medaliaţi de fostul preşedinte se regăsesc 17 cadre din Inspectoraul Şcolar Judeţean. Secretara şi contabila şefă au fost decorate pentru “abnegaţia şi devotamentul puse în slujba învăţământului românesc”. Principiul s-a respectat şi în mediul universitar unde au fost decoraţi doar rectorii şi decanii universităţilor mureşene.

Sistemul de învăţământ românesc trece printr-o perioadă de transformări profunde. Numeroasele măsuri menite a-l reforma, care se aplică de câţiva ani şi au ca finalitate compatibilizarea cu normele europene, sunt aplicate uneori subiectiv sau superficial, în funcţie de valorea profesională a celor care le creează sau le pun în aplicare, bineînţeles în funcţie de particularităţile economice şi regretabil în funcţie şi de culoarea politică a administraţiei centrale sau locale. Printre puţinele caracteristici mereu constante, se numără calitatea celor care prin meseria lor nobilă construiesc viitorul unei naţiuni. Abia în acest an, când se vor împlini opt ani de la apariţia statutului didactic, a apărut şi un regulament de acordare a distincţiilor şi premiilor pentru cei care activează în învăţământul preuniversitar.

Decoraţii electorale

În toamna acestui an a apărut ideea ca profesorii cu realizări remarcabile să fie recompensaţi prin decoraţii naţionale conferite prin decret prezidenţial. Deşi, până la urmă, ocazia atribuită conferirii acestor distincţii a fost Ziua Naţională a României, analiza atentă duce la constatarea că ideea a avut două motivaţii precise stabilite la nivel ministerial. Una a fost aplanarea nemulţumirilor cadrelor