- Stimate Serban Foarta, la 15 ianuarie, cand s-au implinit 155 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, ati trecut muntii pentru a ajunge "acasa la Eminescu", unde vi s-a decernat prestigiosul - Stimate Serban Foarta, la 15 ianuarie, cand s-au implinit 155 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu, ati trecut muntii pentru a ajunge "acasa la Eminescu", unde vi s-a decernat prestigiosul Premiu National de Poezie, ce-i poarta numele. Prilej de a va intreba: ce loc ocupa Eminescu in canonul dv. personal?
- As putea raspunde ca la carte: un loc inalt, altissim chiar. Nu, totusi, altitudinea conteaza, in acest caz, cat faptul daca "locul" cu pricina e "circulabil", are vad si, eventual, iesire la "marile cu sare". Ca nu-i, deci, vorba de un loc intr-un muzeu sau, si mai rau, intr-un mausoleu. Eminescolatrii au tendinta sa-l imbalsameze, mumifieze sau impaieze pe "poetul nepereche", din care fac un exponat in vitro sau, eventual, o moaste, o relicva, la care evlaviosii au acces la sfintele hramuri oficiale, adica "de vreo doua ori pe an". Cat despre termenul "canon", ce sa mai zic? De rasalaltaieri pana deunazi, a fost (poate mai e) la moda. Critica si cercetarea literara devenisera o canonada: asurzisem de atat canon! Or, lasand gluma la o parte, orice canon nu face alta decat sa canoneasca sau sa canonizeze. Mai toti poetii (care, pe cat banui, n-au scris cu gandul sa ajunga trista materie de examen) sunt, in scoli, canonizati si, totodata, canoniti. Lui Eminescu ii revine onoarea locului dintai.
- Cezar Ivanescu, unul dintre cei ce v-au precedat la Premiul ce se acorda de 14 ani incoace la Botosani, spunea atunci, la ceremonia decernarii: "Cu sacrul, in lumea romaneasca, ne intalnim foarte rar, dar mai ales in prezenta lui Eminescu. Eram revoltat intr-o vreme ca sunt detractori ai lui Eminescu, care totusi fiinteaza in cultura romaneasca; unii au luat chi
