Pe data de 26 septembrie 2003, fostul APAPS a perfectat contractul de vanzare-cumparare a uzinei ARO Campulung catre compania americana Cross Lander - singurul investitor care s-a aratat interesat de preluarea pachetului majoritar de actiuni (mai precis, 68,7%), iar trei luni mai tarziu, pe data de 5 ianuarie 2004, s-a efectuat transferul efectiv al dreptului de proprietate.
Desi, la vremea respectiva, Cross Lander era singura solutie viabila de a relansa activitatea, lucrurile nu s-au schimbat deloc la ARO nici pana in prezent.
Chiar fostul presedinte al Autoritatii pentru Valorificarea Statului, Mircea Ursache, declara de curand ca americanii, in frunte cu controversatul John Perez, au folosit in avantaj propriu toate parghiile lasate de un contract incheiat orbeste.
Faptul ca americanii de la Cross nu erau chiar ceea ce se intelege prin termenul de investitor strategic nu era o necunoscuta nici pentru conducerea Senatului. Intr-o sedinta a Senatului din primavara anului trecut au fost luate in discutie o serie de aspecte negative pe care privatizarea ARO ar putea sa le aiba in economia romaneasca.
Privatizarea uzinei ARO a fost unul dintre cele sapte puncte pe care premierul Adrian Nastase le-a angajat la Bruxelles in vederea obtinerii calificativului de economie de piata functionala. Faptul ca ARO a fost data dupa principiul primul venit, primul cadorisit nu mai este o noutate. Situatia actuala de la ARO este graitoare in acest sens.
ARO a fost privatizata sub presiunea unor angajamente asumate de fostul guvern, si nicidecum luandu-se in calcul efectele asupra economiei.
Perez, client vechi al ARO
Din declaratiile senatorului PNL Radu F. Feldman reiese ca "Jonh Perez este un colaborator mai vechi al lui ARO Campulung, un colaborator care nu a reusit sa lase decat amintirea unor prom
