Negocierile cu FMI privind deficitul bugetar se axeaza atat pe capitolul de venituri, cat si pe cel de cheltuieli
Deficitul fiscal va fi cel mai probabil fixat, prin acord cu FMI, la 1% din PIB. Ca si BNR, Fondul vede in acest deficit foarte strans o ancora pentru inflatie. Relaxarea fiscala pe veniturile persoanelor fizice va crea o presiune inflationista suplimentara, spun unii analisti. Pe langa acest efect, se asteapta ca micsorarea impozitelor sa scada veniturile la buget.
In aceste conditii, pe partea de deficit bugetar, atingerea tintei de inflatie de 7% la finalul anului curent inseamna o reducere considerabila a cheltuielilor bugetare. Cheltuieli mai putine inseamna mai putini bani alocati de stat economiei.
Nu este vorba de acele ajutoare care fac acum obiectul dezbaterilor politice. Ci de banii virati in cadrul parteneriatelor public-privat, pentru finantarea lucrarilor de infrastructura, de exemplu. Mai putine proiecte de acest fel inseamna mai putina activitate si implicit bani pentru firmele de constructii si furnizorii lor.
30.000 de miliarde de lei in minus
Negocierile privind deficitul bugetar se axeaza atat pe capitolul de venituri, cat si pe cel de cheltuieli. In ceea ce priveste incasarile la buget, FMI solicita masuri care sa compenseze reducerea de 30.000 de miliarde estimata de expertii organismului international ca rezultat al relaxarii fiscale.
Guvernul a respins categoric orice modificare a TVA, varianta cea mai probabila fiind o majorare a accizelor peste nivelul programat initial. Bugetul de stat pentru 2005, elaborat de guvernarea trecuta, prevede un deficit consolidat de 1,5% din PIB.
FMI solicita un deficit bugetar aproape la jumatatea celui din 2004
Expertii FMI doresc, pentru acest an, o reducere a deficitului bugetar al Romaniei cu cel putin 0,5 puncte fata de 2004, cand