Băiete! În această lume dintre două războaie, cu atîtea sertare, cu atîtea dicţionare, cu atîtea bombardiere, şi tancuri, şi bancuri, şi baionete, şi lansete (pentru pescuit) şi necrologuri, şi ruguri, şi rujuri, şi slujuri, şi parchete, şi rachete, şi Hachette, şi Larousse, şi citate (partie rose ), şi armate, şi cazemate, şi atentate, şi amiralitate, şi amabilitate, şi agresivitate, şi private, în această lume crispată, crispată, crispată, netoată, ne-toată, căscată, căscată, căscată, dar, totodată, totală, totală, totală, mortală, mortală, mortală, genială, genială, genială, şi foarte banală, în această lume în care fiecare se vesteşte fie prin răcnete, fie prin gemete, fie prin sforăit, fie prin mormăit, fie prin cursuri, fie prin discursuri, fie prin telegrame, fie prin criptograme, fie prin drame, fie prin arii de coloratură, sau de bravură, sau de matură (chibzuinţă), în această lume permanent interbelică, plină de ciorbe, vorbe, verbe, de proverbe, de adjective, de invective, de eşapamente, de branşamente, de complimente şi avertismente, în această lume atît de complicată încît - cum s-ar spune nu la rubrica partie rose - mai totul este "rîs-plîns, baligă de mînz", în această lume cu roze de la nervoze, de la artroze, de la tromboze, de la silicoze, tot mai puţine, ce-i drept, de la tuberculoze, dar tot mai multe de la ultima boală numită sinistroză (adică a vedea totul într-o lumină sinistră!), în această lume aşa-şi-aşa, pe o parte şi pe altă parte, într-o ureche şi într-un picior, în această lume care are în vedere, dar ia şi în consideraţie, în această lume ceac-pac, dar şi cu pac-pac, şi cu dum-dum, şi cu bum-bum, în această lume în care de atîtea ori cuvîntul cinema s-a dovedit doar o delicată transfigurare a imperativei şi categoricei întrebări româneşti: "cine, mă?", în această lume mai degrabă convexă decît complexă, mai bine zis celebră decît