Trecerea patrimoniului cultural constantean in administrarea unui SRL a fost motivata, anul trecut, de Consiliul Judetean prin nevoia urgenta de "rentabilizare", "eficientizare", "modernizare" etc. Trecerea patrimoniului cultural constantean in administrarea unui SRL a fost motivata, anul trecut, de Consiliul Judetean prin nevoia urgenta de "rentabilizare", "eficientizare", "modernizare" etc. Argumentele sunau bine, "constructia" parea insa, de la bun inceput, gaunoasa, de vreme ce, in fapt, era vorba de rularea banilor de la bugetul CJ, pentru investitii, reparatii si intretinerea institutiilor de cultura, printr-o firma privata cu 120 de angajati, 8 directori si o strategie novatoare inexistenta. Cei 120 de angajati si-au luat constiincios salariile, insa modernizarile promise nu se vad nicaieri. Incep sa se vada in schimb, tot mai clar, dedesubturile lucraturii, dupa ce, in decembrie trecut, printre cele 16 cladiri scoase de sub tutela domeniului public si trecute in "grija" privata a fost strecurat si sediul Scolii de Arte (fosta Scoala Populara de Arta). Pentru ca hotararea sa nu starneasca refuzul consilierilor D.A., s-a recurs la o stratagema ingenioasa: numarul imobilului a fost trecut, in propunerea de hotarare CJ, cu o "mica" omisiune. Astfel, in loc de Bulevardul Tomis nr. 110 s-a inscris doar... nr. 10, dandu-se astfel impresia ca ar fi vorba de o casa veche din zona peninsulara a orasului. Constantin Papadopol, directorul Scolii de Arta, spune ca "greseala" vizeaza, in fapt, intentia CJ de a vinde cladirea si cei peste 500 mp aferenti unor oameni de afaceri interesati de pozitia ultracentrala a terenului. Asta, dupa ce in august 2004, odata cu intrarea sediului scolii in buzunarul incapator al SC Domeniu Public si Privat SRL, se impusese si un regim de autofinantare totala, cu promisiunea ca, din ianuarie 2005, o parte din fondurile necesare sa fie supor