- Editorial - nr. 23 / 3 Februarie, 2005 Conducerea efectiva a societatii romanesti a devenit, daca nu imposibila, extrem de dificila datorita dificultatilor pe care le are la nivelul administratiei, adica a deficientelor la partea centrala a angrenajului, a blocului motor al acestuia. Nu intamplator institutiile Uniunii Europene au exprimat de nenumarate ori critici severe la adresa modului defectuos de functionare a acestui sector important pentru bunul mers al statului de drept, si pe care-l vad chiar mai retrograd si mai ineficient decat justitia (o alta veriga slaba a societatii). Ele manifesta totodata temeri serioase ca aceasta ar fi capabila sa gestioneze corect reformele de care tara noastra are atata nevoie, mai ales acum, intr-o perioada cand ni se cere sa acceleram ritmul si pasii spre Europa. De fapt, reforma societatii romanesti ar fi trebuit inceputa cu reforma in administratie, pentru ca ea constituie centrul de comanda si motorul inaintarii noastre, care, iata, in formula in care functioneaza in prezent nu raspunde cerintelor de progres si dezvoltare. Marea culpa a intregii structuri administrative a tarii, atat pe orizontala, cat si pe verticala: guvern, prefecturi, consilii judetene si locale, primarii, cu tot ceea ce depinde de ele, este ca nu si-au luat in serios noul rol de a scoate statul si institutiile acestuia din sfera arbitrariului si a voluntarismului instaurat dupa decembrie 1989 si asezarea functionarii lui doar pe temelia solida a ansamblului de legi elaborate si care-si asteptau justa aplicare. Marea problema a societatii romanesti de azi nu credem ca este lipsa de legi, cat lipsa de respect fata de lege, pornita chiar din interiorul institutiilor menite sa le aplice, care, in gradul lor actual de libertinism, isi permit sa caute mai mult cai si solutii de neaplicare sau de eronata aplicare, si in alt interes decat cel al statulu