In luarea deciziilor privind economisirea sau investirea, stiinta economica porneste de la ipoteza ca oamenii isi calculeaza cu precizie matematica ce anume slujeste cel mai bine propriilor interese.
In ultimii ani insa, o serie de cercetari realizate in domeniul psihologiei au reusit sa ii convinga pe multi economisti ca ratiunea nu este singurul element care ia parte la luarea unei decizii.
Luand in considerare o serie de prezentari facute in cadrul ultimei intalniri a Asociatiei Economice Americane de la Philadelphia putem afirma ca o noua stiinta -botezata "neuroeconomie" - vine sa ne furnizeze un nou mod de a vedea lucrurile despre modul in care ratiunea si emotiile conlucreaza pentru a da nastere comportamentului economic al unui subiect.
Noua abordare nu ar fi fost insa posibila fara folosirea tehnologiilor medicale de ultima ora, cum ar fi spre exemplu rezonanta magnetica ce permite monitorizarea clipa de clipa a felului in care functioneaza creierul.
La o serie de universitati americane, economistii in colaborare cu psihologi si medici au organizat experimente in care au scanat actvitatea cerebrala a unor subiecti ce au fost pusi sa ia decizii economice sau sa joace jocuri de strategie.
Ideea ca oamenii calculeaza "valoarea asteptata" pentru o serie de evenimente ce au loc in viitor sta la baza multor modele economice.
Daca oamenii vor investi in actiuni sau se vor orienta preponderent spre achizitionarea unor asigurari depinde foarte mult de ce sanse dau acestia producerii unui eveniment viitor, punand insa in balanta profitul sau pierderea in fiecare din cazuri.
Brian Knutson, de la Universitatea Stanford University, a condus recent un experiment de scanare a activitatii cerebrale pentru a intelege care sunt mecanismele prin care sunt luate astfel de decizii.
Subie
