Remarcabila initiativa Teatrului de Comedie de a ingloba in repertoriul permanent o micro-stagiune Tompa Gabor. Pentru cunoscatori nu doar un "nume", altminteri intens vehiculat, cat mai ales, preluand sintagma unui reputat spirit critic, "un om de teatru complet", asemenea lui Liviu Ciulei sau GyĂśrgy Harag, pe care si-l revendica drept maestru. Este, prin cultura umanista si substanta interogatiilor sale, un explorator ce-si calculeaza minutios traseul, mijloacele, infruntand in cunostinta de cauza riscurile. Printr-o fericita conjunctura, a asimilat experiente exemplare in istoria moderna a scenei romanesti, de la Lucian Pintilie, David Esrig... Face parte din aceasta elita. Creator cu o identitate consolidata printr-o opera, este fondatorul unei veritabile "scoli a comunicarii". O disciplina rara astazi la noi, capabila sa justifice consistenta demersului artistic reunind consecvent spiritul de echipa si un ideal de perfectiune. A exersat-o incepand din 1990 in calitate de director al TMS-Cluj - adica Teatrul Maghiar, unde a dezvoltat o trupa de excelenta -, institutie dinamica, desi poarta atributul "de stat", ce ramane un reper chiar si in inflatia de companii particulare mai mult sau mai putin independente pe fondul crizei structurale a unui intreg sistem. De la Cantareata cheala, de pilda, montare a teatrului clujean distinsa cu Premiul Uniter, la Jacques sau supunerea, care a onorat in sensul deplin al cuvantului Anul Ionesco, s-a scris deja o istorie, inmagazinata intr-o cariera prodigioasa. Publicul bucurestean a mai avut prilejul, in stagiunea trecuta, sa asiste la reprezentatia Play, in coproductie cu Teatrul Thalia din Budapesta, pe care nici chiar scrupulosul autor al piesei (Beckett, se stie, isi cronometra scenele atunci cand era invitat sa faca oficiul de regizor) nu ar denega-o. Spectacolul, percutanta incizie in facticitatea triunghiului amo