Ministrii Guvernului Romaniei si expertii FMI nu reusesc sa se inteleaga in aceeasi limba.
Nici macar la propriu, avand in vedere ca straveziul ministru al Finantelor, Ionut Popescu, are nevoie de un translator specializat pentru limba engleza pentru a incerca sa le tina piept expertilor Fondului in probleme care ii privesc pe toti romanii: scumpiri peste scumpiri la gaze, curent electric sau benzina si motorina, cresteri de impozite si taxe, strangerea curelei la salariile
bugetarilor, intarzierea recalcularii pensiilor, precum si la concedieri colective sau diminuarea cheltuielilor pentru sanatate, invatamant, agricultura s.a.m.d.
Intr-o astfel de negociere la sange nu-ti poti permite sa incerci sa-i convingi pe dogmaticii experti ai FMI-ului dand din maini pana obosesti, mai ales cand vii cu un set de masuri fiscale de mare impact, pe care trebuie sa le explici pana la virgula.
N-a fost usor nici pentru fostul ministru al Finantelor, care negocia piept in piept, fara nici un translator, cu cerberii Fondului, chiar daca faptul ca s-a invartit vreo patru ani prin America printre astfel de personaje constituie fara indoiala un avantaj.
Ca ti se mai impleticeste limba incercand sa rostesti in engleza expresii ca "deflatorul de PIB" sau "deficit cvasifiscal" si ai nevoie de un translator sa te scuteasca de chinuri n-ar fi mare problema, tragedia apare cand cele doua parti nu reusesc sa se inteleaga in limbajul cifrelor. Pentru ca, in definitiv, despre cifre este vorba. Guvernul nu poate scoate din joben 50.
000 de miliarde lei, bani care nu ies la socoteala. Asa ca trebuie sa mareasca accizele, mai mult si mai devreme decat era prevazut. De asemenea, dincolo de socializarile la munte sau la mare cu varfurile Guvernului, "cyborgii" Fondului stiu una si buna: nu putem cheltui mai mult decat ne tine bu
