Cora Muntean: Ati afirmat ca daca nou promisa politica nu se va realiza, pozitia partidelor, si asa fragila, se va prabusi. Fara vocatie, fara valori, fara reforma, politica romaneasca va ramane din ce in ce mai mult in urma societatii.
Acum avem de-a face cu asa zisa reforma si la PSD si la PNL (care vrea sa se unifice cu PD). Aceasta criza survine din cauza crizei, in general, a politicii sau a crizelor, in particular, din fiecare formatiune?
Cristian Parvulescu: Cred ca partidele politice romanesti au avut o problema legata de insasi fondarea lor in 1990-1992, iar criza este o criza interna a partidelor. In paralel, exista si o criza institutionala legata, in primul rand, de raporturile intre presedinte, parlament si guvern.
Criza partidelor este intr-adevar cruciala, din acest punct de vedere. Ea este in primul rand o criza a valorilor. Partidele politice din Romania s-au constituit in mod cu totul particular fata de restul Europei rasaritene si asta pentru ca partidul comunist nu a mai existat.
A disparut, ceea ce a oferit in mod automat legitimitate FSN si succesoarelor sale, care s-au fondat pe revolutie si in revolutie (in miscarea de schimbare a regimului comunist si a lui Ceausescu) si care nu au mai avut in nici un fel de trecut prin reforma partidului comunist, a fostului partid comunist in proces de social democratizare.
Acesta este motivul pentru care, spre exemplu, PSD a ratat reforma permanent, in diferitele sale variante, varianta FSN, initial, in care in ’92 a existat o ruptura intre curentul condus de Petre Roman si curentul condus de Ion Iliescu. Apoi in FDSN, in PDSR si actualmente in PSD.
In ceea ce priveste celelalte partide, care au constituit pana de curand opozitia, iar acum se afla la guvernare, criza este una de identitate, ca si una organizationala. Este una de identitate
