A face, afacere. In limbile neolatine fundamentul libertatii, economia, este clar exprimat: libertatea nu exista atunci cind afacerea, actiunea, este ingradita. Iar in Romania actiunea, inclusiv cea economica, a fost si mai este inca limitata. Dincolo de speculatii, realitatea unui clasament dezvaluie starea de fapt.
De 11 ani, Fundatia Heritage si Wall Street Journal publica la inceputul fiecarui an Indicele libertatii economice. Anul trecut, publicarea indexului aducea in atentia opiniei publice romanesti precaritatea libertatii economice. Locul ocupat atunci de Romania, 129 din 154, compania in care se afla, intre China si Guineea ecuatoriala, exprima o situatie critica.
Mult in urma Ucrainei (117), Rusiei (114), Bosniei Hertegovina (99), ca sa nu mai vorbim de Moldova (79), Bulgaria (78), sau de statele foste comuniste ce deveneau membre UE la 1 mai 2004, Polonia (56), Slovenia (52), Ungaria (42), Slovacia (35), Cehia (32), Letonia (29), Lituania (22), Estonia (6), Romania era clasificata ca o tara mai degraba nelibera.
Atunci guvernantii au acuzat o lipsa de informare a cercetatorilor. In 2005 tara noastra trece pe locul 125 din 155, intre Rusia (124) si Camerun (126). Este un avans modest fata de eterna concurenta, Bulgaria, care ocupa pozitia 52, sau ceilalti vecini Ucraina (88), Ungaria (35).
Departe de a fi un indice subiectiv, coeficientul libertatii economice este claculat in functie de 50 de variabile ce releva 11 categorii: politicile comerciale, fiscalitatea, interventia guvernamentala in economie, politicile monetare, investitiile straine, dinamica bancara si financiara, preturile, dreptul la proprietate, gradul de reglementare si amploarea pietei negre.
Din perspectiva acestor date Romania a cunoscut o fluctuatie importanta a pozitiei: 138 din 156 de state analizate in 2003 (in urma Bulgariei clas
