Un oras si jumatate din judet la poarta RAFO!
capziarRAFO, Iacobov, Tender, Patriciu. Şi mai nou Vuza. Nume foarte cunoscute, legate de acelasi fenomen. Cel al unui gigant petrochimic vanat de toata lumea, cumparat si vandut, iertat de datorii si totusi dator. Şi bani, foarte multi bani.
Atat de multi, incat inchiderea colosului cu picioare de lut ar lasa in bugetul colectat de finantisti o gaura imensa. Aceasta, pentru ca 60 la suta din totalul accizelor colectate de Directia de Finante Bacau este acoperit de catre rafinorii onesteni.
Mai bine de jumatate din banii care ajung la bugetul judetului provin de pe platforma RAFO. 60% este un scor pe care nu-si permite nimeni sa-l neglijeze. O medie de 600 de miliarde de lei varsate luna de luna in conturile statului inseamna enorm pentru un judet a carui economie nu a inregistrat salturi spectaculoase.
Mai exact, disparitia RAFO Onesti ar reprezenta o lovitura serioasa data chiar in bugetul tarii, contributia anuala a rafinariei constituind aproximativ 2,4% din Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei.
Extinctia societatii, ipoteza vehiculata din ce in ce mai des dupa chemarea la PNA a unor personaje suspecte implicate in viata rafinariei, ar duce cu timpul la extinctia unui intreg oras. Scenariul este previzibil: angajatii de la RAFO (in numar de peste 2.500) au o remuneratie lunara peste media majoritatii.
Banii se duc in orasul de pe Trotus, reprezentand aproximativ 40% din capitalul care se invarte in orasel. Prin urmare, afacerile se dezvolta. Lucru dovedit de extinderea si modernizarea rapida a oraselului de rafinori.
Pe langa aceste firme, care traiesc si prin contributia indirecta a rafinariei, mai sunt firmele care aprovizioneaza cu utilaje, cele care intretin functionarea acestora, diversi furnizori, firme de service etc.
In plus, d
