aproape 200 de copii au fost externati din centrele pentru protectia copilului numai in 2004. unii au ajuns in familie, pe cind altii au ajuns in strada. indiferent de urmari, autoritatile locale vor sa "scape" de trei tineri fosti elevi ai Centrului din Maicanesti Tarele vechiului sistem al copiilor institutionalizati incep sa produca efecte din ce in ce mai puternice. Pornind de la situatia celor care, prin lege, sint obligati sa plece din aceste centre si pina la problemele celor care ramin, aproape totul pare sa fie un castel de nisip care se naruie sub greutatea problemelor sociale. In primul rind, cei implicati activ in sistem recunosc ca vechiul sistem a fost deficitar la multe aspecte. Copiii cu o dezvoltare normala (fizica si psihica) au avut mai multe sanse de integrare sociala. Cel mai greu si adesea imposibil le-a fost sa se integreze in societate copiilor cu handicap, indiferent de natura acestuia. Numai anul trecut, imediat ce au implinit 18 ani, au plecat in lume aproape 200 de copii ai nimanui. Cum familiile nu-i mai primesc, acestia vor ingrosa cu siguranta rindurile infractorilor sau ale boschetarilor. Si asta pentru ca putini au norocul sa-si faca un rost. De la inceputul anului avem un nou pachet de legi pentru protectia drepturilor copilului, dar nici macar angajatii din sistem nu-l cunosc in amanut. Trei milioane, o stringere de mina si Adio! Asa s-ar putea rezuma, la final, ceea ce se intimpla cu tinerii care parasesc sistemul de protectie a copilului, atunci cind implinesc virsta sau conditiile de excludere din centre. Conform reglementarilor in vigoare, copiii ingrijiti de stat beneficiaza de protectie pina la implinirea virstei de 18 ani, iar in cazul in care acesta urmeaza o forma de scolarizare, la zi, pina la implinirea virstei de 26 ani. "Legea prevede ca tinarul care a dobindit capacitate deplina de exercitiu si a beneficiat de o masura