- Istoric - nr. 25 / 7 Februarie, 2005 In partea de nord-est a Cetatii targumuresene, pe o lungime de aproximativ patru sute de metri, patru monumente strajuiesc zidurile: statuia primarului de origine armeana Bernády György, statuia lui Kõrõsi Csoma Sándor, bustul lui Borsos Tamás, iar de curand a fost ridicat bustul lui Francisc Rákóczi al II-lea. Familia Rákóczi, de origine slava (Johann Weidlein, "Imaginea germanului in literatura maghiara", Schorndorf, 1977) a fost ridicata in randul magnatilor, pe la 1600, de catre imparatul Austriei, Rudolf al II-lea. Din aceasta familie se distinge Sigismund Rákóczi, cel care se numara printre oamenii de incredere si apropiatii lui Mihai Viteazul. La 19 august 1601, cand voievodul roman a fost ucis pe Campia Turzii, Sigismund era langa Mihai, "primind si el patru rani grele" (N. Iorga, "Istoria romanilor din Ardeal si Ungaria", Bucuresti, 1989, p. 157), iar intre anii 1607-1608, fiind principe al Transilvaniei. Se remarca apoi principii Transilvaniei Gheorghe Rákóczi I (1630-1648) si Gheorghe Rákóczi al II-lea (1648-1660) in timpul carora se stabilesc bune relatii cu Matei Basarab, domnul Tarii Romanesti, si cu Vasile Lupu, domnul Moldovei, incat, la 22 octombrie 1636, la Bucuresti, boierii si capeteniile ostirii faceau cea mai frumoasa declaratie de prietenie din cate se facusera vreodata Transilvaniei: "Caci nimeni nu-si mai aduce aminte sa fi fost altadata o legatura atat de stransa ca cea de acum" (Adrian Pascu, "Istoria romanilor", Editura Didactica, Bucuresti, 1996, p. 319). Prin Pacea de la Carlovitz (1699), turcii renunta la suzeranitatea asupra Transilvaniei in favoarea imparatului de la Viena, jugul de lemn turcesc fiind inlocuit cu jugul de fier austriac, provocand o ampla rascoala in Ungaria si Transilvania, condusa de Francisc Rákóczi al II-lea, unul din cei mai mari latifundiari din rasaritul Europei. El st