Istoria jafului de la Palatul de Justitie se scrie cu litere de aur, grele de 225 kg. Atit ar rezulta daca s-ar converti in aur cele 90 de miliarde care se cheltuiesc pe consolidarea si modernizarea institutiei. Dar nu asta este problema. De doi ani de cind au inceput lucrarile, conducerea Palatului, indiferent care ar fi fost, a refuzat cu o incapatinare demna de cartea recordurilor sa explice pe ce se duc banii. Doar din cind in cind au iesit la rampa cu citeva cifre referitoare la costul total al lucrarilor si al chiriilor spatiilor unde au "migrat" doua instante. Chiar in urma cu citeva zile au dat publicitatii citeva "firimituri" menite sa "spoiasca" devizele de plata. Ascunderea cifrelor a intarit banuiala judecatorilor, de-a lungul timpului, ca ceea ce se intimpla la Palatul de Justitie capata dimensiunile unui jaf de proportii, comandat, in 2002, de partidul de guvernamint. Obligati sa munceasca in praf si zgomot de pichamere, in spatii traversate de tevi prin care se scurgea uneori urina si apa mizerabila, judecatorii, fara a fi ingineri constructori, si-au dat seama de proportiile jafului. "Cu banii acestia se putea construi o alta cladire. Asa, ne-am ales cu neoane si tavane care ne cad in cap", a comentat un judecator. Calculele magistratilor au fost intarite de ingineri constructori. "Cu 3 milioane de euro se putea construi o suprafata de 10.000 mp", ne-a spus Gheorghe Plesu, director la "Habitat Proiect". Prima solutie: un bloc cu 20 de etaje Sa vedem ce calcule au facut expertii constructori, daca ar fi avut pe mina aproape 3 milioane de euro, adica cele 90 miliarde lei, care cresc in fiecare luna cu cite 18.000 de dolari, cit reprezinta banii pentru chirii. Acestia ne-au spus ca suma ar fi fost de ajuns pentru constructia unui bloc de 20 de etaje, fiecare cu suprafete de 500 mp, cam cit are un nivel al Palatului de Justitie. "La un pret mediu de 300 d