Plecand de la premisa, destul de plauzibila, ca bugetul ar avea unele probleme ascunse sub pres, maririle de impozite anuntate de Guvern nu mai par chiar aberante.

Pe langa acoperirea gaurii de 30.000 de miliarde lasata de cota unica, Guvernul trebuie sa faca rost de bani pentru sectoarele bugetare fara a mai opera restructurarile de personal planificate de Guvernul PSD.

O continuare a politicilor restrictive de angajare gandite de fostul Executiv ar bloca sigur circulatia prin fata Palatului Victoria. Aceasta ar fi bomboana de pe coliva pentru actuala putere care, vrem nu vrem, a trebuit sa se supuna cererii FMI privind deficitul bugetar. Sigur, precum a spus si premierul Tariceanu, nu FMI a solicitat majorarea impozitelor. Institutia financiara a pus insa bazele acestei operatiuni inca inainte de inceperea negocierilor, atunci cand ameninta Romania ca ii va cere un deficit bugetar zero.

Marirea de 10 ori a impozitelor pe toate oportunitatile de investitii (dobanzi si tranzactii mobiliare si imobiliare) nu este intamplatoare.

Daca nu se opera aceasta majorare in masa, se riscau derapaje majore in una dintre cele trei surse de castiguri. Investitorii ar fi fugit din acel domeniu care era mai fiscalizat.

Guvernul a gresit, in schimb, procesul de introducere a cotei unice.

In loc sa se aleaga cu laude pentru ca si-a indeplinit una dintre principalele promisiuni electorale, efectul a fost total invers.

Dupa cum avea sa recunoasca si presedintele Basescu, Guvernul a tergiversat deschiderea sursei de acoperire a relaxarii fiscale.

Cota unica a fost conditionata in programul de guvernare de imbunatatirea in regim acut a colectarii taxelor. Adica prin inasprirea legislatiei privind frauda financiara si prin intetirea controalelor.

Aceste masuri pot fi deja considerate un esec. Ne apropiem de jumatatea lunii februarie,