România nu-l poate ridica pentru ca nici nu l-a instituit! Uniunea Europeana a impus in urma cu sase ani moratoriul asupra introducerii pe piata de noi produse modificate genetic. Din anul 2004, prin decizia Comisiei europene, porumbul modificat genetic poate fi cultivat si poate fi utilizat in hrana omului si in Uniunea Europeana. Cele doua tipuri de porumb modificat genetic, Bt11 si NK 603, primul rezistent la sfredelitorul porumbului si cel de-al doilea tolerant la glifosat (ingredient activ al erbicidului Rouddup Realy), au fost testate de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor, care a ajuns la concluzia ca sint la fel de sigure ca si porumbul conventional. In România, pina acum, legal a fost cultivata doar soia modificata genetic, porumbul neprimind autorizatie de cultivare si consum. Recent, comisarul european pentru mediu, Margot Walldtrom, a declarat ca porumbul NK 603, modificat genetic, a fost supus inainte de introducerea pe piata unui riguros studiu de evaluare a riscurilor si concluzia a fost ca este bun de consum. Anul trecut, in lume s-au cultivat 81 de milioane de hectare cu plante modificate genetic (transgenice), iar principalele tari cultivatoare au fost: SUA (47,6 milioane ha), Argentina (16,2 milioane ha), Canada (5,4 milioane ha), Brazilia (5 milioane ha),China (3,7 milioane ha) si Paraguay (1,2 milioane ha). In Uniunea Europeana, doar Spania a cultivat pe 60.000 ha porumb modificat genetic, restul tarilor raminind reticiente fata de astfel de culturi. In UE, legislatia in domeniul alimentar prevede etichetarea produselor alimentare si a furajelor care contin peste 0,9% organisme modificate genetic (OMG), exceptie de la etichetare facind doar carnea, ouale si laptele obtinute de la animale hranite cu furaje modificate genetic sau tratate cu produse farmaceutice modificate genetic. In România, in toata aceasta perioada, s-a mincat ori