Cu numai o zi inainte de intilnirea Executivului cu echipa FMI pentru incheierea scrisorii de intentie, primul ministru lansa, pe un canal de televiziune, o declaratie suveranista, reiterind ideea ca politica Romaniei se face de catre guvern. La numai citeva ore mai tirziu, dupa reuniunea cu FMI, au fost anuntate, insa, mai multe masuri de natura fiscala.
Pe de o parte, accizele la energie electrica, energie termica si gaze naturale vor creste in 2005, conform memorandumului incheiat cu FMI in 2004, dar acestea vor fi aplicate mai devreme cu doua luni - ceea ce va aduce peste 3.700 de miliarde de lei la buget.
Pe de alta parte, va fi majorat impozitul pe veniturile din dobinzi sau din capital, de la 1% la 10%, iar impozitul pe tranzactiile imobiliare ale persoanelor juridice va creste de la 10% la 16%. Prin aceste metode se intentioneaza reducerea deficitului fiscal ce a rezultat din modificarea Codului fiscal, la sfirsitul lunii decembrie.
Realitatea economica a obligat la o serioasa ajustare nu doar a politicilor, ci chiar a politicii, ca viziune pe termen mediu si lung.
O asemenea mobilitate a politicii poate parea suspecta, daca nu chiar dovada inconsecventei. Dar, politica se repliaza rapid in functie de reperele economice doar in societatile deschise. Perspectivele teoretice sau ideologice pot fi schimbate rapid in functie de dinamica economica doar cind pluralismul, deci alternativa, functioneaza.
Intr-un spatiu globalizat si tot mai democratic, lipsa supletei la guvernare se transforma intr-un handicap competitiv. Desi unii considera ca deciziile autoritare sint necesare pentru a stimula cresterea bunastarii si a oportunitatilor de afaceri, contextul economic, o dovedeste practica, ramine determinat.
El este consecinta unor optiuni sociale si individuale privind reglementarea schimburilor. @N_P
