- Politic - nr. 28 / 10 Februarie, 2005 Agasat de insistentele, de pre siunile si de sfidarea arhicunoscuta ale FMI, care, intr-un fel, ar fi dorit, dupa cum se stie, o continuare a reformelor Guvernului Nastase, la 18 ianuarie a.c., premierul Calin Popescu Tariceanu clama: "Nu FMI face politica in Romania, ci Guvernul validat de Parlament!". Apasat de atatea nevoi, convins ca, la capatul "tunelului" lui Victor Ciorbea, vede licarind o speranta, romanul a tresarit. Am salutat atunci luarea unei atitudini ferme. Era un semn de demnitate, de verticalitate, de trezire (absolut necesara!) romaneasca. Era, intr-un fel, un gest de revolta. Un refuz de a mai negocia din pozitia sclavului si a coloanei incovoiate. Iata _ ne-am spus _ un guvern demn! Iata un premier cu o dreapta sira a spinarii! N-a trecut nici o luna si ne-am convins ca ne-am inselat amarnic. Negocierile abia incheiate, intre Guvernul Tariceanu si FMI (ai carui experti s-au intors la Washington, fara sa semneze vreun memorandum!) confirma, din plin, aceasta sustinere. Speriat de enormul deficit bugetar inregistrat la acest inceput de guvernare a Coalitiei PNL-PD-UDMR-PUR, de rezervele serioase si justificate asupra introducerii cotei unice de impozitare (de 16 %), in goana dupa banii salvatori, FMI recurge la obisnuita politica dictatoriala a calcarii, fara mila, in picioare a celor slabi si neajutorati, nesfiindu-se, ca si altadata, sa-si vare nasul peste tot pe unde nu-i fierbe oala. Tratandu-ne distant si arogant, ca de obicei, situandu-ne in postura de ruda saraca, de Cenusareasa a Europei, FMI ne pune, din nou, genunchiul pe gat. Ni se impun trei valuri de majorari ale impozitelor, taxelor si accizelor, de scumpire a vietii in cascada. De la 1 aprilie, 1 iulie si 1 octombrie vor creste preturile la gaze naturale (20-25 %, la care va mai fi adaugata si inventia numita "abonament" pentru functionarea i