Scolarizarea nu se mai face pe specializari, ci pe aproximativ 70 de domenii Astazi, Guvernul are de luat o decizie majora pentru viata invatamantului romanesc: aprobarea cifrei de scolarizare pentru ciclul I al invatamantului superior (licenta) si, mai ales, aprobarea nomenclatorului specializarilor pentru care se va realiza scolarizarea finantata de la bugetul de stat pentru toate universitatile acreditate din Romania. Din vara lui 2004, Romania a adoptat Legea privind ciclurile de studii in invatamantul superior, legiferand astfel integrarea scolii superioare romanesti in spatiul european al educatiei, demers si dimensiune conceptuala cu totul noua a UE, care-si propune crearea spatiului european pana in 2010. La nivelul intregii Europe se realizeaza o restructurare profunda a modului de organizare a studiilor superioare pentru a permite tuturor cetatenilor europeni sa circule liber, sa li se recunoasca studiile academice si sa li se compatibilizeze calificarile profesionale pe tot spatiul geografic european. In cateva cuvinte spus, demersul a inceput o data cu Declaratia de la Bologna in 19 iunie 1999 cand s-a semnat actul de nastere a spatiului academic european. Romania a semnat acest document, prin ministrul de atunci al Educatiei, Andrei Marga. Ciclul I al invatamantului superior se caracterizeaza in principal pe principiul unei pregatiri academice generale pe un domeniu pentru ca in ciclul II (master si doctorat) sa se realizeze pregatirea pe specializari din ce in ce mai inguste. Ideea este ca pregatirea pe un domeniu va oferi individului posibilitatea sa poata relua oricand va fi nevoie in timpul vietii (prin studii de master si doctorat) o reconversie academica si mai ales profesionala, stiindu-se ca sintagma "invatare de-a lungul intregii vieti" nu reprezinta doar un concept teoretic, ci si o necesitate, impusa de dinamica pietei muncii. Daca in Romania