Cand ai 10 ani, te plangi ca nu ai un calculator, la 20 ca nu ai un loc de munca. La 30, dupa ce te-ai angajat, ai muncit si ai ajuns intr-o functie, nu e bine pentru ca nu ai o masina.
La 40 te plangi ca nu-ti ajung banii pentru copii, iar la 60 deja nu te mai interseaza acest aspect si te plangi ca esti la pensie si nu ai o gradina pe care sa o sa lucrezi.
Şi dupa toata avalansa asta de ani si lipsuri ce se rotogolesc peste tine tulburandu-ti existenta, vine si vremea cand nu te mai plangi de nimic. Pentru ca nu te mai asculta nimeni. Batranetea.
I s-au furat cei 200.000 imprumutati
La 86 de ani, Ana Pop nu mai spera nimic. Se simte singura si fara nici un ajutor, nici din partea celorlati membrii ai familiei, nici din partea statului. Baiatul ei a murit in urma cu patru ani de o afectiune a inimii si tensiune prea mare si, de atunci, viata femeii a devenit total lipsita de sens.
“Nu exista zi si noapte, noapte si zi sa nu plang. Tot timpul plang si nu stiu ce sa fac sa-mi gasesc si eu linistea. As putea sa-mi pun capat zilelor, dar nu pot sa-l supar pe Dumnezeu,†spune Ana.
Batrana este vaduva de 24 de ani si nu a avut niciodata un loc de munca, in urma cu cateva decenii singurul statut al femeii fiind acela de casnica. Acum doua zile, ca sa-si cumpere o paine, femeia a cerut imprumut 200.000 de lei de la o cunostinta.
“Eu am cerut mai putin, dar doamna respectiva mi-a zis sa iau mai multi, ca ii dau eu inapoi cand primesc pensia. I-am luat, dar dupa aceea m-am gandit sa iau o paine si restul sa ii dau totusi inapoi, ca nu vreau sa fiu datoareâ€Â, povesteste Ana.
Şi-a pus banii in plasa, a iesit din casa si, dupa un timp, si-a dat seama ca-i lipsesc. “Probabil mi-a furat cineva plasa in autobuz sau mi-a cazut din mana si nu m-a atentionat nimeni. Nu