Relaxarea fiscala adoptata de catre Guvernul Tariceanu la inceput de mandat si cheltuielile excesive ale fostei guvernari ce nu au fost prinse in bugetul pe acest an incep sa produca, eufemistic spus, efecte nu foarte placute. Si asta pentru ca in cadrul intalnirilor cu autoritatile romane FMI a solicitat masuri care sa compenseze reducerea de 30.000 miliarde de lei a intrarilor bugetare.
Una dintre deciziile luate este impozitarea veniturilor obtinute din dobanzi. Desi a fost avansata chiar cifra de 16%, Guvernul a hotarat majorarea de la 1 la 10 procente, o crestere ce ar urma sa fie aplicata de la 1 aprilie.
Motivatia autoritatilor in acest caz: limitarea influxului de capital speculativ adus de liberalizarea contului de capital si faptul ca in celelalte tari din regiune impozitul pe veniturile obtinute din dobanzi ajunge chiar la 20-25%.
Dar ce sunt dobanzile? O "umbrela". O simpla protectie, pe care banca o asaza asupra depunatorului impotriva inflatiei. Adica asupra celor ce si-au amanat un consum si au pus banii la pastrare. Acestia, in general exponenti ai clasei de mijloc (pe care o guvernare liberala ar trebui sa-i ajute sa se dezvolte), vor pierde acum aproximativ 1,5 procente din dobanda reala.
In schimb, efectul asupra incasarilor la buget va fi foarte mic, de aproximativ 3.000 de miliarde, adica doar 0,15% din PIB. Dar lucrurile pot evolua chiar mai rau. Si asta pentru ca populatia care are bani in banci obtine deja venituri din ce in ce mai mici din cauza scaderii dobanzilor ca urmare a cresterii costurilor cu rezervele minime obligatorii ale institutiilor bancare.
Exista chiar riscul ca aceste dobanzi sa devina negative daca autoritatile nu vor reusi sa tina in frau inflatia. Si in aceste conditii, povara pentru clientii bancilor in loc sa fie usurata creste cu 10%, povara care ar putea insemna chi
